Cred că mulți dintre noi am citit nuvela lui Robert Louis Stevenson, "Straniul caz al doctorului Jekyll și al domnului Hyde". Sau măcar am văzut filmul. Cartea, un thriller psihologic, este un adevărat studiu asupra dualității umane, aducându-ni-l în față pe inteligentul Dr Jekyll, care, în încercarea de a se descoperi pe sine, descoperă un adevărat monstru. Testând diferite substanțe chimice, în laboratorul său, doctorul eliberează monstrul, până atunci ascuns vederii, și se transformă, mai ales pe timp de noapte, în odiosul criminal Mr Hyde.
Ce nu știe multă lume, este că Stevenson s-a inspirat din tumultoasa viață a lui William Brodie (Deacon Brodie), un tâmplar și consilier local scoțian din secolul 18, foarte respectat în societatea din Edinburgh. Asta, pe timp de zi. Pentru că noaptea, stâlpul societății devenea capul unei bande de hoți, care jefuia casele bogaților urbei, activitate necesară pentru menținerea stilului său de viață extravagant, care includea două amante, vreo 5 copii și pasiunea pentru jocuri de noroc. În calitate de tâmplar, omul era poftit în casele celor bogați, unde copia cheile de la uși și le folosea mai târziu, împreună cu ceilalți 3 acoliți, Brown, Smith și Ainslie, pentru a-i "curăța" pe bogătași de bunurile de preț.
Ultima spargere a fost un raid armat la His Majesty's Excise Office, pe Canongate. Cu toate că Brodie a planificat singur spargerea, lucrurile au mers cât se poate de prost. Ainslie și Brown au fost capturați și au dat în vileag identitatea restului bandei. Brodie a reușit să fugă în Olanda, însă a fost capturat în Amsterdam și extrădat în Edinburgh pentru proces. Procesul a început în 27 august 1788, Brodie și Smith fiind condamnați la spânzurătoare, iar execuția a fost stabilită pentru data de 1 octombrie 1788.
Brodie a fost spânzurat la Tolbooth, împreună cu complicele lui, George Smith. L-a mituit pe călău, pentru ca acesta să ignore un guler de oțel, pe care îl purta în speranța că va putea "păcăli" funia. Dar, în ciuda tuturor aranjamentelor pe care le-a făcut pentru ca trupul său să fie mutat rapid de la spânzurătoare, Brodie n-a mai putut fi resuscitat.
Ironia finală a fost că Brodie a fost ucis de o spânzurătoare pe care el însuși o proiectase și s-a lăudat mulțimii că spânzurătoarea sa este cea mai eficientă dintre toate.
Și pentru că vesticii folosesc absolut orice personaj sau incident istoric minuscul, care le-ar putea aduce turiști, în Edinburgh există o multitudine de cafenele, pub-uri și baruri care poartă numele lui Deacon Brodie, un tur (evident) și o casă memorială.
Bibliografie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu